La vânzarea unei locuințe este necesar să avem o serie de acte, între care un certificat de eficiență energetică. Acest document este obligatoriu, potrivit Legii nr. 372 din 2005, modificată și completată ulterior.
Cităm din Capitolul 1, Articolul 1:
(1) Scopul prezentei legi este promovarea măsurilor pentru creșterea performanței energetice a clădirilor, luând în considerare condițiile climatice exterioare și de amplasament, cerințele de confort interior, de nivel optim, din punctul de vedere al costurilor și al cerințelor de performanță energetică, precum și pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităților.
(2) Creșterea performanței energetice a clădirilor prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse de energie și prin reabilitarea termică a clădirilor existente, precum și informarea corectă a proprietarilor/administratorilor clădirilor prin certificatul de performanță energetică reprezintă acțiuni de interes public major și general în contextul economisirii energiei în clădiri, al îmbunătățirii cadrului urban construit și al protecției mediului.
Cine poate emite un certificat energetic?
În momentul în care alegem un specialist care va vizita locuința în vederea emiterii certificatului, este important să ne asigurăm că este acreditat corespunzător. Astfel, există două tipuri de auditori energetici care pot emite certificate pentru clădiri: cei de grad 1 care sunt acreditați pentru emiterea oricărui tip de certificat și cei de grad 2 care pot să le emită doar pentru blocuri de locuințe și case/ vile.
În ce situație este necesară obținerea certificatului?
Certificatele energetice sunt solicitate de proprietarul clădirii/ locuinței în câteva situații specifice:
– la vânzarea sau închirierea unei proprietăți;
– la renovarea majoră a acesteia;
– pentru noile imobile construite;
– pentru construcții în proprietatea și/ sau administrarea autorităților publice.
Precizarea ”renovare majoră” poate ridica semne de întrebare, dar legea clarifică acest aspect: când costurile depășesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii (exclusiv valoarea terenului pe care este edificată clădirea).
Cum se întocmește un certificat energetic?
Articolul 6 al Capitolului 1 din Legea 372 din 2005 detaliază conținutul certificatului energetic:
(1) Performanța energetică a clădirii/ unității de clădire, calculată în conformitate cu metodologia de calcul prevăzută la art. 5 alin. (1), este exprimată, în principal, prin următorii indicatori de performanță:
a) clasa energetică;
b) consumul total specific de energie primară;
c) indicele de emisii echivalent CO_2;
d) consum total specific de energie din surse regenerabile.
(2) Performanța energetică a clădirii/unității de clădire se determină în baza consumului calculat în conformitate cu metodologia de calcul prevăzută la art. 5 alin. (1) sau a consumului real de energie și reflectă consumul de energie pentru:
a) încălzirea/ răcirea spațiului;
b) apă caldă menajeră;
c) ventilare;
d) iluminat integrat;
e) alte sisteme tehnice ale clădirii.
Câte clase energetice există?
Sunt stabilite 7 clase energetice de la A la G, calculate în funcție de o serie de criterii. Clasa energetică A presupune un consum inferior a 125 kwh/m2/an, energie consumată pentru asigurarea condițiilor optime – temperatură, iluminat, apă caldă. În partea de jos a performanței, clasa energetică G aparține unui consum de peste 820 Kwh/m2/an.
Potrivit experților, cea mai mare parte a clădirilor din România se încadrează în clasele C sau D.
Sancțiuni
Am precizat deja că nu poate fi vândută o locuință fără un certificat energetic. Acesta trebuie emis și în alte situații, indicate în acest articol. Nerespectarea legii, inclusiv lipsa afișării certificatului în cazul instituțiilor sau al imobilelor noi, atrage după sine amenzi. Mai multe detalii despre sancțiuni, dar și despre alte chestiuni ce privesc certificatul energetic, pot fi aflate din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.
foto: Pexels
